Curatori: Cosmin Manolache și Lila Passima
Fotografie: Eric Roset (link) și contribuții Cătălina Tesăr
Texte explicative: Cătălina Tesăr
Traducere: Alistair Ian Blyth
Filme de: Cătălina Tesăr și Dana Bunescu
Camera: Cătălin Mușat, Ileana Szasz, Cătălina Tesăr
Montaj: Dana Bunescu
Subitrări în română: Cătălina Tesăr
Subtitrări în engleză: Alistair Ian Blyth
Fotografie 360: Marius Besu // link
Aplicație online: youngminds // link
Proiect cu finanțare AFCN.
Expoziția se bazează pe o cercetare antropologică de lungă durată la romii cortorari, care locuiesc în sate din Țara Oltului și de pe Târnave. Prima dată i-am întâlnit în satul Brateiu din județul Sibiu, în toamna lui 2001, cu ocazia unei tabere de vară studențești, unde am revenit în iarnă pentru a boteza o fetiță de cortorari. Au urmat, câțiva ani la rând, vizite la familia în care am devenit nașă de botez. Cu cât mă apropiam mai mult de cortorari, cu atât simțeam că îi cunosc mai puțin.
În 2003 m-am hotărât să încep o cercetare la acest neam de romi pentru lucrarea de licență în Etnologie, pe care am susținut-o în 2004, urmată de cercetări pentru dizertațiile de master: una despre casele neterminate ale cortorarilor, și încă una despre pocale (tahtai) și rudenie.
În 2007 am obținut o bursă Wadsworth International oferită de Wenner Gren U.S. pentru un doctorat în antropologie la University College London. Între 2008 și 2010 m-am mutat la Brateiu pentru cercetarea de doctorat și atunci am învățat limba cortorarilor. În acea perioadă l-am cunoscut pe fotograful elvețian Eric Roset, fascinat de descoperirea acestei comunități de romi.
La sfârșitul lui 2016 am obținut grantul Fejos Postdoctoral Fellowship in Ethnographic Film oferit de fundația Wenner Gren U.S. pentru a face un documentar bazat pe cercetarea mea de doctorat. Pe parcursul anilor 2017-2018 am filmat în mai multe reprize în satul Merghindeal, din județul Sibiu.
Documentarul este în prezent în post-producție, iar o selecție din materialul neinclus în montajul final este prezentată în expoziție.
Din 2006, de când lucrez la Muzeul Național al Țăranului Român, și până în prezent, instituția mi-a susținut cercetările la cortorari, care au urmărit cu precădere dinamica relațiilor de gen, căsătoriile aranjate, relația cu strămoșii și formele de valorizare ale averii simbolice și bogățiilor materiale.
Expoziția de față aduce laolaltă fotografii făcute de Eric Roset la cortorari între 2008-2012, câteva făcute de mine începând din aceeași perioadă până în 2014, precum și filmări în comunitate, unele realizate de mine în 2005, altele mai recente, din timpul producției documentarului de care aminteam.
Le sunt recunoscătoare cortorarilor că m-au primit în casele lor cu inima deschisă și au devenit familia mea adoptivă. Îi numesc aici, în mod special, pe Costică, Băra, Uca, Peli, Nina, Rusalina, Bebe, Maroașca și Ucuța. Sper să reușesc să strecor în inimile oamenilor care nu-i cunosc pe cortorari un strop din iubirea mea pentru ei.
Cătălina Tesăr
© Muzeului Național al Țăranului Român, 2020
Proiect finanțat de AFCN